Intrebări Frecvente

Last Updated: Nov 15, 2020

Întrebări frecvente

1. Care sunt obiectivele Glasgow Agreement?

Scopul Glasgow Agreement este acela de a revendica inițiativele guvernelor și instituțiilor internaționale prin crearea unui set de măsuri (introduse în inventar și agenda climatică) și prin crearea unui spațiu pentru strategie și coordonare pentru mișcările de justiție climatică. Până în momentul de față, mișcările pentru justiția naturii s-au concentrat extrem de mult în a pune presiune pe guverne pentru a lua acțiuni benefice pentru climă, sau pentru a lua decizii mai ambițioase în pactele internaționale, în concordanță cu Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), cum ar fi Acordul de la Kyoto din 1997 sau Acordul de la Paris din 2015. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut încontinuu. De aici, proiectul Glasgow Agreement cere ca propunerile societății să fie planul lor de acțiune, fără a aștepta guvernele sau instituțiile internaționale să o facă. Ne propunem să folosim o varietate de acțiuni, strategii și planuri, inclusiv nesupunerea civilă, pentru a asigura ca tăierile de emisii de gaze cu efect de seră se vor face, împiedicând creșterea temperaturii medii globale cu 1.5 grade Celsius până în 2100.

2. Care organizații sunt în spatele acestui proiect?

În momentul de față, în acest proiect se află mai bine de 130 de mișcări din toată lumea. Aici poți vedea lista cu mare parte din mișcările participante.

Revendicările Glasgow Agreement au fost prezentate prima oară în timpul întâlnirii By2020WeRiseUp din Peninsula Iberică (Spania și Portugalia), în februarie 2020, apoi la întâlnirea By2020WeRiseUp de la Bruxelles (Belgia), de la începutul lunii martie. Alți activiști de pe tot globul din organizații și mișcări de mediu au fost consultați pentru primul draft.

Prima noastră întâlnire generală a fost la finalul lui martie 2020, iar de atunci Glasgow Agreement a crescut, cu munca și sprijinul a zeci de mișcări de peste tot din lume, cu procese clare și deschise oricui, unde singurul criteriu de participare a fost dorința de contribuție. Discuțiile noastre politice au fost deschise, concentrându-ne unde trebuia să o facem și lăsând baltă unde nu, pentru a ajunge la pactul final de acum.

3. De ce acest proiect se numește Glasgow Agreement?

Inițiativa este numită Glasgow Agreement deoarece propunerea inițială era semnarea acestui proiect în timpul COP26 din noiembrie 2020, care ar fi avut loc la Glasgow. Însă, cu amânarea acestuia pentru noiembrie 2021, s-a început o dispută legată de numele proiectului. S-a ajuns la o decizie finală, iar organizațiile participante au decis păstrarea numelui de “Glasgow Agreement”, adăugând subtitlul “Angajamentul Climatic al Oamenilor”.

Cine poate să ia parte și cum poate intra?

4. Ce organizații pot lua parte?

Orice organizație sau mișcare socială, fie ea mică sau mare, locală, regională, națională sau internațională, poate să ia parte în proiectul Glasgow Agreement, exceptând partidele politice, companiile comerciale și bisericile (grupurile religioase pot lua parte). Nu este obligatoriu ca grupul tău să fie înregistrat legal în țara lui de proveniență ca să poți participa.

5. Grupul nostru este bun la lucruri tehnice, dar este departe de a face acțiuni fizice. Putem, totuși, intra?

Da; unul dintre angajamentele în acest pact este de a oferi informații despre diverse tactici, ajutând alte organizații să învețe anumite subiecte; acestea putând oferi sprijin în privința acțiunilor fizice. (De asemenea, vezi și întrebarea 6)

6. Grupul meu nu agreează ca noi să folosim tactica nesupunerii civile, însă, în acelați timp, noi credem legitimă utilizarea acesteia de către alte grupuri. Putem participa în Glasgow Agreement?

Desigur, organizația ta poate să ia parte, doar dacă nu se opune folosirea nesupunerii civile de către celelalte grupuri.

7. Cum pot intra în Glasgow Agreement?

Dacă organizația ta dorește să semneze și să fie la curent cu proiectul Glasgow Agreement, atunci trebuie să completezi acest formular. După trimiterea acestuia, vei primi un mesaj de bun venit și îți vom adăuga adresa de email în canalele noastre de comunicații.

Cum funcționează Glasgow Agreement

8. Care este structura Glasgow Agreement?

Glasgow Agreement nu are o structură fixă; aceasta se adaptează la context și nevoile noastre. Avem o întâlnire generală și câteva grupuri de lucru. Acestea sunt regulile de muncă, care trebuie respectate:

  • i) decizii luate în consens
  • ii) incluzivitate și respect
  • iii) abordare decentralizată
  • iv) singurul spațiu pentru decizii politice este întâlnirea generală
  • v) întâlnirea generală este suverană în acest proiect
  • vi) numai organizațiile care sunt în Glasgow Agreement au dreptul de a face propuneri pe textul nostru

9. Cum sunt luate deciziile despre pact și procesul acestui proiect?

Luarea de decizii și crearea de propuneri sunt o articulare între grupurile de lucru și întâlnirea generală. Noi dorim să luăm deciziile prin consens și ținem foarte mult la acest aspect. Deciziile politice și deciziile în mare sunt făcute în timpul întâlnirilor generale. Această întâlnire oferă, de asemenea, sarcini de făcut grupurilor de lucru, care decid în procesul lor intern și operațional decizii pe tema acestora. Grupurile de lucru pot aduce propuneri pentru întâlnirea generală.

Decizia pe tema textului nu poate fi făcută cu abuzuri de putere sau ierarhii; pe lângă aceasta, trebuie să existe un efort activ pentru a ajunge la un consens fără a pierde din vedere propunerile și compromisurile. În acest sens, în primele luni am folosit sfaturi continue pentru a dezvolta și construi textul.

Singurul deficit al textului este acela că el trebuie să fie scurt și concis, conținând date limită și date legate de emisii de gaze cu efect de seră, la fel ca și definiții ale justiției climatice și nesupunerii civile.

Noi am ajuns la un consens al textului pentru pact la întâlnirea generală din 18 octombrie 2020, care poate fi citit aici.

10. Cum pot intra în întâlnirile generale?

Participarea activă în întâlnirile generale este prioritară pentru organizațiile participante în Glasgow Agreement (vezi “Cum pot intra în Glasgow Agreement?").

Organizațiile interesate în intrarea în acest proiect pot fi invitate să ia parte ca observatori (având și posibilitatea de a pune întrebări), dar nu vor avea dreptul de a lua parte în procesul de luare de decizii până în momentul în care organizația lor va intra și își va arăta interesul în Glasgow Agreement.

Persoanele individuale (care nu fac parte din vreo mișcare sau mișcarea lor nu dorește să intre în acest proiect, însă ei, ca persoane, doresc să intre) care confirmă angajamentul în construirea Glasgow Agreement pot intra în întâlnirile generale, însă fără a putea face propuneri politice.

Este un efort activ să avem traduceri simultane al întâlnirilor generale.

11. Cum pot intra în grupurile de lucru?

După ce tu sau organizația ta confirmați participarea activă, vei primi un email cu toți pașii pentru a intra în aceste grupuri de lucru.

12. Eu nu vorbesc engleză. Cum pot participa?

Chiar acum, limba în care noi comunicăm este în preponderență engleza. Recunoaștem necesitatea de extindere a limbilor în care comunicăm, cu precădere franceza și spaniola.

Soluții pentru cei care nu vorbesc engleza au fost făcute, fiind însă un proces deschis. Avem până acum textele traduse în spaniolă, franceză, portugheză și română. Oricum, simte-te liber în a comunica cu noi și în alte limbi (în special spaniola, portugheza, franceza etc), și vom fi fericiți să asistăm în orice mod posibil la variante pentru a face acest proces mai inclusiv din punct de vedere lingvistic. Recunoaștem că acest fapt este important pentru a construi un Glasgow Agreement global și inclusiv cu adevărat.

Despre pact

13. Care este motivul creării unui inventar?

Inventarul va prevedea a listă a surselor principale de emisii de gaze cu efect de seră de pe teritoriul unui stat (sau regiune, dacă acest lucru este mai folositor), concentrându-se pe infrastructuri specifice, sectoare și companii. Pe baza acestuia, organizațiile din Glasgow Agreement, care sunt localizate într-un stat dat sau regiune, vor dezvolta idei de priorități de tăieri de emisii de gaze cu efect de seră, care este o listă de infrastructuri din acea zonă care vor trebuie oprite din diferite motive. Acest inventar va lua în considerare condițiile istorice și politice din fiecare țară, iar nivelul de emisii este necesar, vor fi analizate dintr-o perspectivă echitabilă, care este în concordanță cu responsabilitățile istorice.

14. Producerea unui inventar este o sarcină complicată? (Nu vrem să promitem că facem ceva cât timp noi nu avem capacitatea necesară pentru acest lucru)

Există un ghid pentru cum să fie creat acest inventar; grupurile primind, de asemenea, suport din partea grupului de lucru pe inventar și agendă climatică. Acest grup de lucru are, de asemenea, suport din partea instituțiilor academice.

Nivelul de complexitate va depinde de regiune și de contextul local. De asemenea, noi vom învăța împreună și cât timp există spațiu pentru niveluri diferite de cunoaștere și capacitate, astfel încât tot ceea ce ai tu nevoie este dorința și energia pentru a face ceva, iar noi vom fi acolo pentru a te ajuta, totul este realizabil.

15. Care este avantajul concentrării pe infrastructuri?

Când instituțiile își produc proiectele de climă, acestea împart procentul total de emisii de gaze cu efect de seră care trebuie reduse în diferite sectoare. În timp ce este necesar să înțelegem unde sunt necesare reduceri, în multe cazuri această tactică a dus la acțiuni dezechilibrate. Însă dacă folosim aceste informații pentru a ghida inventarele ca să se focuseze pe planuri concrete, infrastructuri, facilități și industria combustibililor fosili ce trebuie oprită, atunci vom vorbi despre ce înseamnă cu adevărat aceste tăieri și cum arată acestea de pe teren. Ne vom opri din a transmite mesajul micșorării cantității de emisii cu efect de seră într-un mod transparent, însă concentrându-ne pe programe politice care pot fi imediat implementate.

Noi ne temen, însă, că oprirea infrastructurilor poluante nu este suficientă. Este necesară o tranziție justă, ce include și crearea de alternative. Prin oprirea facilităților existente, infrastructurilor, industriei combustibililor fosili și a termocentralelor, vom mări presiunea politică, socială și economică pentru a tranziție justă.

16. Care este motivul creării unui inventar?

Agenda climatică este un plan de acțiune pentru oprirea, resetarea și tranziția creată de comunități, mișcări și organizații care luptă de pe teren. Agenda este bazată pe inventarul teritoriului și revendicările pe justiție climatică, asumându-și setarea unui prag care să nu permită creșterea temperaturii medii globale cu mai mult de 1,5 grade Celsius până în 2100.

Acesta este clar un plan foarte ambițios, iar nouă ne este frică deoarece suntem la început. Vedem Glasgow Agreement ca o nouă încercare în care să ne uităm strategic la cum am putea avansa ca mișcare, și, desigur, cum ne putem articula cu alte componente ale mișcării, pentru a putea dezvolta planuri care să ne ducă spre drumul către succes, dând de înțeles că noi trăim într-o perioadă vitală pentru a preveni haosul ireversibil al crizei climatice.

17. De ce ne concentrăm pe non cooperare și nesupunere civilă?

Punctul principal al pactului este acela că mișcările nu ar trebui să fie trase la răspundere pentru eșecul instituțiilor. Știm despre amenințarea crizei climatice din 1980 încoace, am încercat diferite tactici, apoi au fost două pacte internaționale (vezi Care sunt obiectivele Glasgow Agreement?), însă până acum cantitatea de emisii a tot trecut, iar timpul s-a tot scurs până la momentul în care orice acțiune va fi inutilă.

Când instituțiile au eșuat, nesupunerea civilă și non cooperarea sunt cele mai importante puncte pentru noi, ca cetățeni ai acestei planete, pentru a lua acțiune de unii singuri, pentru a crește și a ne coordona global, și pentru a atinge reducerea necesară de emisii cu efect de seră pentru a preveni o catastrofă climatică.

18. Glasgow Agreement înseamnă abandonarea muncii de apărare instituțională?

Nu. Orice organizație ce vrea să continue presiunea instituțională poate să o facă. În acest pact, totuși, nu acesta este obiectivul. Ne concentrăm pe puterea oamenilor și a mișcărilor de a tăia emisiile și a opri industriile și proiectele dăunătoare vieții. Multe mișcări până acum s-au concentrat în a pune presiune pe instituții ca să ia ele acțiune, cu toate acestea eșuând în a atinge rezultatele necesare pentru a preveni catastrofele crizei climatice. Prin intermediul Glasgow Agreement căutăm un aranjament adecvat, acțiuni concrete luate din timp , la care instituțiile sunt invitate să ia parte și să ia exemplu.